Manastirea Dealu – loc de inchinare si de aduceri aminte  

Daca in calatoriile tale ajungi prin Targoviste, musai sa vizitezi si Manastirea Dealu, loc de inchinaciune si binecuvantare.

Este frumos la manastire, este un loc plin de spiritualitate, care te indeamna la reflectie si de unde te intorci impacat sufleteste. Nicolae Iorga a numit-o “o minune a artei orientale” fiind impresionat de arhitectura manastirii si de piatra fatuita (lustruita)cu care este acoperit exteriorul manastirii.

Ai si ce vizita si ce auzi pentru ca maicile inimoase pe langa faptul ca te indruma spiritual, te invata ce este iertarea, intelegerea si dragostea fata de oameni si Dumnezeu, iti explica si istoria locului.

Muzeul manastirii are printre cele mai valoroase colectii de carte veche din tara mai ales ca aici a functionat cea mai mare tiparnita din tara, dar si icoane vechi si o cruce de lemn ferecata cu argint aurit  care a fost daruita manastirii de catre Matei Basarab.

La intrarea ce duce spre curtea manastirii te intampina un bun-venit plin de intelepciune.

E manastire de maici

Din anul 1986 Manastirea Dealu este o manastire de maici in regim de obste si are hramul sfantului ierarh Nicolae la biserica mare si hramul Adormirii Maicii Domnului, la paraclis. Maicile sub obladuirea maicii starete Emanuela Preda se ocupa de tot bunul mers al manastirii.

Cum ajungi

Din partea de nord a Targovistei, pe soseaua Calea Domneasca ajungi la baza dealului pe care e manastirea, si de aici urci pe un drum serpuit care te duce pana in poarta manastirii si de acolo o alee pietruita, strajuita de flori si arbori te duce in curtea manastirii.

Ce vezi la manastire

Mai intai sa treci prin poarta principala privesti in dreapta unde este asezat bustul lui Mihai Viteazul.

Poarta principala este de fapt un turn-clopotnita  impunator si care a rezistat capriciilor vremii si istoriei.

Turnul-clopotnita este un simbol al trainiciei si ne indeamna la respect fata de inaintasii nostri.

Imediat ce ai pasit in curtea manastirii, in partea dreapta vezi un grup statuar cu Mihai Viteazul in toata splendoarea lui.

Gradina manastirii este plina de flori, gazonul este bine intretinut chiar daca pe aici se perinda zilnic o multime de oameni. Gasim in curtea manastirii o biserica micuta(paraclisul), muzeul, cladirea chiliilor cu coridoare largi si prispa pe care se sprijina flori de toate culorile si o terasa foarte mare de unde se poate admira orasul Targoviste.

Totul este ingrijit la manastire.

Manastire cu istorie coplesitoare  

Parca in nicio manastire din tara noastra nu s-au adunat, ca aici, atatia domnitori sau oameni de seama ca sa-si duca somnul de veci. Si de aceea, cand ajungi acolo la manastire, sa te inchini cu recunostinta si evlavie in amintirea oamenilor importanti  care s-au jertfit, au luptat, au construit si au creat lucruri de seama si de luat aminte. Vlaicu Voda a aparat si consolidat ortodoxia, Radu cel Mare a fost un promotor al vietii culturale si Patrascu cel Bun a fost protectorul lui Coresi, mesterul tipograf, diacon si traducator caruia ii datoram editarea primelor carti tiparite in limba romana.

Dar cel mai important dintre toti ramane Mihai Viteazul. De fapt, aici a fost adus doar capul lui Mihai Viteazul. Sunt doua variante cu ce s-a intamplat cu Mihai Viteazul:

In prima se spune ca dupa  ce a fost omorat miseleste si decapitat pe Campia Turzii de catre Basta, in august 1601, a fost lasat 3 zile sa zaca in praful campiei si apoi Basta i-a trimis doar capul in Tara Romaneasca pentru a-i convinge pe fidelii voievodului ca acesta e mort.

A doua varianta e ca un ostas al voievodului, pe numele lui C.Razachievici, a sustinut ca cel care a adus la Targoviste capul voievodului este Turturea unul dintre postelnicii lui Mihai, cu care voievodul legase prietenie si-si fagaduisera unul altuia: “cum sa se caute unul pre altul pana la moartea lor… si daca ar fi sa piara in tara streina, sa aduca oasele in Tara Romaneasca, sa le ingroape…”.

S-a consemnat ca postelnicul Turturea, “mult nevoindu-se si multi bani cheltuind”, a indeplinit dorinta domnitorului. A ales manastirea Dealu pentru acolo erau mormintele familiei lui Mihai Viteazul iar mai tarziu Nicolae Iorga a explicat asa: “Cand trebui sa jure credinta, in 1598, trimisilor imparatului crestin, Mihai ii duse la Dealu, dar poate ca o facu si pentru a sta in biserica familiei inaintea mormintelor tatalui si bunicului sau”.

Dar osemintele lui Mihai Viteazul nu au gasit linistea pentru ca in timpul razboiului din 1917, capul lui Mihai a fost dus in Rusia, la Odessa, unde a ramas un an pentru a nu fi profanat de catre trupele de ocupatie. Tot atunci a fost dus si Tezaurul Romaniei dar pe care rusii nu ni l-au mai returnat.

Pana sa fie manastire de maici, cladirile  manastirii au avut de-a lungul vremii diferite destinatii: de la lagarul pentru prizonieri turci, la scoala de ofiteri, scoala copiilor de trupa, depozitul de arme al armatei, liceul militar pana la casa sanatoriala si de odihna pentru preotii si calugarii in varsta.