Tatuatorul de la Auschwitz (The Tattooist of Auschwitz) de Heather Morris este o poveste de viață, dragoste și supraviețuire.
Romanul Tatuatorul de la Auschwitz (în original, The Tattooist of Auschwitz) a apărut în anul 2018. A devenit rapid un bestseller internațional cu peste 13 milioane de exemplare vândute si tradus în peste 50 de țări tocmai datorită puternicului subiect și a modului în care povestea lui Lale a rezonat cu cititorii.
Cartea se bazează pe povestea adevărată a lui Lale Sokolov, un evreu slovac care, în 1942, este deportat în lagărul de concentrare Auschwitz-Birkenau.
Autoarea, Heather Morris, la 60 de ani distanță de ororile de la Auschwitz, a intervievat personal pe Lale, iar romanul, deși are unele forme artistice, păstrează autenticitatea suferinței și speranței din lagăr.
Cartea este pentru cei cărora le plac poveștile adevărate despre curaj și iubire, pentru cei care vor să citească despre Holocaust, dar si pentru cei care cred că speranța și bunătatea pot supraviețui chiar și în cele mai întunecate locuri.
Această carte te va emoționa profund și te va marca pentru că e o poveste reală.
Pepan, un tatuator din lagăr și fost profesor universitar la Paris, impresionat că un tânăr l-a tras pe Lale din căruța cu morți si muribunzi destinați crematoriului, ajuta la salvarea si recuperarea lui. Apoi il ia pe Lale cu el si il invata cum să tatueze numerele verzi-albăstrui pe brațele prizonierilor.
Pepan îi spune unui ofiter SS că l-a cooptat pe acest deținut ca să il ajute, iar ofițerul, probabil uimit când află că Lale vorbeste 6 limbi, isi dă acordul.
Câteva săptămâni mai târziu, după dispariția lui Pepan și datorită numarului coplesitor de deținuți, Lale este numit „Tatuatorul” (der Tätowierer) la Auschwitz.
Poziția de Tätowierer îi oferă anumite privilegii, dar și o responsabilitate periculoasă, pentru că el folosește orice ocazie să ajute pe alții, riscându-și viața. Lale e incredibil: e curajos, darnic și plin de umor, chiar și în cele mai cumplte momente. Te atașezi imediat de el. Lale riscă totul pentru a strecura mâncare sau medicamente prizonierilor si pentru asta îndură carcera și bătăi crunte.
Într-o zi, tatuează o tânără prizonieră pe nume Gita, și se îndrăgostește imediat de ea. Dragostea lor devine soare și speranță în mijlocul mizeriei, atrocitatilor, frigului, fricii și întunericului, iar Lale jură că vor supraviețui amândoi, indiferent de preț.
Gita, fata scheletică, rasă în cap si îmbrăcată în zdrente, nu spune prea multe despre ea, dar devine raza lui de lumină care il călăuzește și îi accentuează dorința de supraviețuire. Dragostea dintre Lale și Gita nu e un clișeu romantic, ci o forță care îi ține în viață. Este frumos și dureros în același timp.
Tatuatorul de la Auschwitz nu e doar o poveste despre Holocaust ci este o mărturie a adaptării la stres puternic, iubirii și puterii de a rămâne om în fața monstruozității. Dacă vrei să citești ceva care să te atingă profund, dar și să te lase cu un sentiment de lumină, merită din plin.
Pentru că Heather Morris este scenaristă de profesie, romanul are un stil simplu și direct fără pretenții literare complicate, este o carte ușor de citit, cu dialoguri scurte si descrieri sumare, o carte pe care o poți citi în călătorie, dar care reuseste să te scape de multe frici.
Detaliile istorice sunt prezentate într-un mod accesibil, fără a deveni prea grele, ceea ce face cartea potrivită și pentru cei care nu citesc de obicei despre Holocaust. Unele scene sunt zguduitoare, dar Heather Morris le prezintă cu sensibilitate.
Mi-a plăcut că e o carte care se citește fără efort, dar care lasă amprenta. Nu e o operă literară pretențioasă, ci mai degrabă o mărturie transmisă cu căldură și respect, cu stil simplu concentrat pe personaje și pe mesaj, o poveste umană și sinceră.
Cred că măreția poveștii lui Lale și Gita, toată durerea lor, ne ajută pe noi să vedem lumina și să găsim pace (am observat și eu că lecturile astea îmi alină anxietatea, paradoxal).
Dacă vrei să citesti altă carte despre o supraviețuitoare de la Auschwitz, uite AICI






