Povești din piatră: Un pelerinaj la Curtea Domnească din Târgoviște

Când pășești pe pământul bătătorit al Curții Domnești din Târgoviște, aerul pare să se schimbe. Nu e doar un muzeu în aer liber; este o carte de istorie vie, unde fiecare zid ruină, fiecare turn mândru șoptește povești de putere, tragism, iubire și măreție. Am vizitat acest loc cu aparatul de fotografiat in mână, iar acum îți împărtășesc povestea lui, mult dincolo de simplele date istorice.

Unde a bătut inima Țării Românești

Așezată în inima fostei capitale a Țării Românești, Curtea Domnească a fost epicentrul puterii și al destinului. Fortificată în vremea lui Mircea cel Bătrân, acest complex a fost, pe rând, casă, fortăreață și centru de decizie pentru cei mai temuti și iubiți domnitori ai noștri.

Printre acești pereți, acum în ruină, au umblat figuri legendare.

Dar cea mai prezentă dintre toate rămâne figura lui Vlad Țepeș, voievodul care a ridicat Turnul Chindiei.

Turnul Chindiei: De la veghere la simbol

Impresionant și singuratic, Turnul Chindiei este inima de piatră a curții.

De multe ori am fotografiat turnul încercând să-i surprind toate unghiurile, în vreme ce soarele i se revărsa pe fațada austeră păzită pentru veșnicie de statuia de cupru a Cavalerului de Foc.

Înalt de 27 de metri, a fost ridicat de însuși Vlad Țepeș cu un scop bine definit: să vegheze și să apere.

Turnul Chindiei veghează acum si Parcul Chindia.

Din frumosul parc de alături, la ceas de seară, poti sa-ti inchipui viața animată de la Curtea Domnească.

În serile de vară oamenii stau pe iarbă și citesc, se joacă cu copiii sau chiar fac picnicuri. De toamna până primăvara (îndrăgostiți sau nu) se plimbă agale pe aleile romantice ale parcului.

Numele poetic “Chindiei” al turnului, provine de la petrecerile și dansurile („chindii”) care străluceau aici la apus. Astăzi, turnul găzduiește o expoziție dedicată lui Țepeș.

iar urcarea până în vârf

este o călătorie care te răsplătește cu o priveliște panoramică uimitoare asupra întregii curți și a orașului.

După Țepeș, alți mari domnitori și-au pus amprenta asupra locului. Petru Cercel a zidit Biserica Mare Domnească, iar mai târziu, sub Constantin Brâncoveanu, curtea a atins apogeul fastului, devenind un centru cultural și politic strălucitor.

Un loc unde pietrele poartă încă ecoul pașilor lui Țepeș și aurul lui Brâncoveanu

Printre acești pereți au umblat figuri legendare, iar cea mai prezentă dintre toate rămâne cea a lui Vlad Țepeș. Dar dacă pașii lui Țepeș au lăsat un ecou de putere și austeritate, un alt domnitor a imprimat acestui loc o strălucire de neuitat: Constantin Brâncoveanu.

Încă se vorbește despre aurul lui Brâncoveanu. Ce înseamnă însă „aurul lui Brâncoveanu”? Cred că este fastul care strălucea în saloanele palatului, intr-un stil artistic unic care îi poartă numele. Aurul este încolăcit în spirală pe coloanele sculptate, este strălucirea pietrelor colorate încrustate în ziduri și este mândria unei curți care a devenit un centru cultural al Europei.

(fotografii  preluate – fundatiacaleavictoriei.ro/arhitectura-brancoveneasca/)

Sub domnia lui Constantin Brâncoveanu, Târgoviștea a cunoscut “aurul”, o Epocă de Aur, unde arta, tiparul și arhitectura au înflorit într-o armonie de o eleganță rară.

Pe domeniul de la Curtea Domnească din Târgoviște poti vizita Muzeul Tiparului și al Cărții Vechi Românești.

Dar istoria are întorsături dure. După mutarea capitalei la București, Curtea Domnească a început să-și piardă strălucirea. Execuția lui Brâncoveanu în 1714 a lăsat un gol crunt, iar complexul a fost pradă distrugerilor și neglijării

Astăzi, parcurgi rămășițele Palatului Domnesc, iar imaginația îți lucrează nebunește încercând să reconstruiești în minte sălile de audiență, de bal și odăile private, protejate odinioară de ziduri groase.

Și mai sunt ziduri care au ramas să sfideze timpul.

Biserica Mare Domnească: O Comoară de artă

Printre ruine, Biserica Mare Domnească rămâne o perlă.

Construită în timpul lui Petru Cercel, restaurată si pictată din nou în timpul lui Constantin Brâncoveanu, Biserica Mare Domnească este un exemplu timpuriu de arhitectură brâncovenească.

De-a lungul vremurilor, Biserica Mare Domnească a trecut prin multe tragedii, de la incendii, intemperii, cutremur si distrugerile militare ordonate de Poarta Otomana în timpul voievodului Gheorghe Ghica pe motiv că la Târgoviște era centrul rezistenței anti-otomane.

De fiecare data a fost restaurată si mereu i s-au adus schimbări. In 1961 a fost iar restaurată complet si a primit hramul Adormirea Maicii Domnului care se prăznuiește la 15 august.

Intrând în biserică, liniștea te cuprinde, iar ochii sunt atrași inevitabil de frescele parțial păstrate. Acestea sunt printre cele mai valoroase picturi murale medievale din țară, păstrându-ne o legătură directă cu spiritualitatea și arta vremurilor de altădată. (poză sursa internet)

Un loc viu, nu doar o amintire

Curtea Domnească din Târgoviște nu este un loc pustiu. Este un muzeu în aer liber plin de viață, unde se organizează festivaluri medievale, concerte și expoziții ce readuc strălucirea în aceste ziduri vechi.

Curtea Domnească din Târgoviște este mai mult decât un obiectiv turistic; este un pelerinaj la originile noastre. Este locul unde istoria nu se citește, ci se simte sub talpă și se aude șoptind printre ramurile copacilor care cresc lângă vechile ziduri. O vizită aici este o călătorie inedită și de neuitat în trecutul romantic și tumultuos al Țării Românești. (Foto: Radu Oltean)

Hai, pășește cu curaj! Aceasta este poarta de intrare în Curtea Domnească din Târgoviște.

Sfaturi pentru vizitator:
Alocă cel puțin două ore pentru a explora tot complexul.
Urcă neapărat în Turnul Chindiei pentru o experiență completă și (obligatoriu) pentru fotografii instagramabile cu părul si hainele fluturând în bătaia vântului.
Ia un ghid sau citește afisele informative pentru a înțelege poveștile din spatele fiecărei ruine.

Dacă ai timp să citesti alte articole despre Curtea Domnească din Târgoviște, uite  AICI  si  AICI