Am descoperit reteta in vechiul meu caiet cu dulciuri. Ati auzit de “caise”? Prajiturele cu ciocolată cremoasă și gustoasă.
Este rețeta îmbietoare a copilariei si merita sa o prezint.
“Caisele” sunt prajiturele bune de tot, mai ales ca sunt umplute cu crema delicioasa de ciocolata.
Li se spune “piersici”, in general, dar in reteta mea se numesc “caise”. Caise sa fie! Uite aici materialul doveditor.
O scurta prezentare, ca nu ma puteam abtine
Iti trebuie ceva timp si rabdare sa prepari “caise”. Este foarte usor sa faci aluatul. Apoi urmeaza etapele care iti ia cel mai mult timp si iti pun rabdarea la incercare: formezi bilute de aluat (cat o nuca), le coci, le scobesti, le umpli cu crema, le colorezi si le dai prin nuca de cocos. Pe vremuri se dadeau prin zahar, dar e prea mult zahar in jur.
Si asta nu e totul.
Trebuie sa faci crema si siropul in care pui colorant alimentar.
Vestea buna este ca le poti coace din timp, chiar si cu o saptamana inainte de-a le manca dar trebuie sa le scobesti, sa scoti putin miez imediat ce se racesc, altfel se intaresc foarte mult si se sfarama. Preferabil sa le pastrezi intr-o punga de hartie, la rece, in camara.
Chiar si asa mai gresesti si rupi cate una, dar nu se considera pierduta pentru ca o adaugi la miezul scobit. Vezi ce zic mai jos, in articol.
Dar cea mai buna veste este ca sunt niste prajituri delicioase, aspectuoase. Nu te mai opresti din mancat. Familia iti va fi recunoscatoare.
Hai sa vezi cum se fac minunatele “caise”:
Pentru aluat ai nevoie de: 3 oua, 250 g de zahar, 250 ml ulei, 1 lingurita amoniac, 1 varf de cutit bicarbonat, 1 lamaie (coaja si suc), aproximativ 450 g faina. Sunt ingrediente putine si ieftine dar obtii multe prajituri bune si economice.
Pentru crema ai nevoie de: 1 pachet unt, 150 g zahar, 3 linguri de cacao, 2 linguri apa. In reteta originala, crema este “la rece” dar mie imi plac cremele fierte, asa ca, m-am abatut de la reteta si am facut o crema fiarta de ciocolata.
In retetele de prajituri de pe vremuri nu prea gasesti masuri foarte exacte. Asa erau retetele, pe sistemul… o cana de… Trebuia sa te prinzi ce fel de cana, ceasca, lingura, etc.
Aluatul pentru caise se face imediat dar il lasi 1 ora in frigider inainte de coacere.
Se incepe asa: Intr-un vas pui zaharul cu ouale si le amesteci cu mixerul.
Adaugi treptat uleiul.
Cu zeama de lamaie activezi amoniacul.
Amoniacul “stins” il adaugi in vas, pui bicarbonatul, coaja de lamaie.
Compozitia am mai amestecat-o putin cu mixerul.
Am pus si faina si am amestecat-o cu o paleta. Nu inainte de a muta compozitia intr-un vas incapator, ceea ce trebuia sa fac de la inceput. Aluatul este gata. Ca sa nu faca crusta, am pus folie alimentara direct peste aluat si l-am lasat 1 ora la frigider. Iei din el cu o lingurita, pui aluatul intre palme si modelezi bilute.
Cat timp sta aluatul la frigider, faci siropul si crema. Vezi in josul paginii cum prepari siropul si crema.
Dupa ce aluatul s-a odihnit la frigider, formezi bilute “cat o nuca” mica. 
Obtii bile mai mari sau mai mici. Pe care le dai la cuptorul preincalzit. Nici caisele adevarate nu au aceeasi marime, asa ca, sa continuam.
Stai cu ochii pe ele, se coc repede. Vor crapa putin dar nu este nicio problema, vor fi date prin sirop si acoperite de nuca de cocos, la final.
Uite o parte din ele. Arata multumitor. Fursecuri pe care poti sa le pastrezi mult timp. Nu te ingrijora ca sunt foarte tari cand se racesc. Dupa ce le pui crema si le dai prin sirop, se vor inmuia.
Urmeaza partea migaloasa. Scobesti fiecare fursec cu varful unui cutit si pastrezi firimiturile. Pe care le vei pune in crema de ciocolata. Da, sunt prajiturele cu multe etape si surprize dar merita cu prisosinta deranjul.
Am facut siropul prin care se dau “caisele”. Pe vremuri era obiceiul sa pui colorantul in apa chioara. Mie nu-mi plac facute asa. Fierb un sirop din apa, zahar, lamaie si portocala.
Pe care, dupa ce se raceste, il pun (strecurat), in castronasele pentru colorarea prajiturilor.
Am folosit colorant din acesta.
L-am pus in castronasele cu siropul prezentat mai sus.
Pentru ca nu vreau ca prajiturile acestea sa aiba culori tipatoare, am pus mai putin colorant, cat sa obtin culori delicate. Am vrut sa obtin si portocaliu dar la colorare nu era cine stie ce.
Nu pleca inca, urmeaza alta etapa.
Crema simpla de ciocolata: Unt, zahar, cacao, apa. In mod normal pun lapte la combinatia asta de ingrediente, dar, ca sa se pastreze mai mult timp “caisele”, evit laptele.
Doar cateva minute tin pe foc amestecul. Cat sa se topeasca untul si sa se imprieteneasca cu celelalte ingrediente. Cremita e fluida. O pun la racit.
Cand e rece sau chiar calduta, pun firimiturile scobite din jumatatile de “caise”.
Amesteci totul bine si incepi sa umpli jumatatile de “caise” si sa le unesti.
S-a terminat cu partea grea. Urmeaza distractia si gandul ca tu si cineva drag le veti manca cu pofta.
In sfarsit se intrevede cum vor fi prajiturile. Se pot manca si in stadiul asta.
Dar mai bine hai sa le facem pana la capat. Fiecare “caisa” o inmoi rapid pe o parte in colorant galben si cealalta parte in colorant rosu (cazul meu). As fi vrut si colorant verde dar nu am gasit.
Dupa ce ai trecut rapid prajitura prin sirop colorat, o dai prin nuca de cocos.
In sfarsit, “caisele” sunt gata. 
Pentru ca au fost trecute prin sirop si sunt prea moi, sunt mai bune a doua zi, se fac pufoase. In zilele urmatoare sunt savuroase de-a binelea.
Daca nu ai facut/mancat niciodata, merita incercate. Arata apetisant chiar si in interior.
Nu-i asa ca iti lasa gura apa?
Cu siguranta le voi face si de Craciun. Pentru ca nu am avut frunzulite pentru “caise”, le-am asezat pe o frunza mai mare. 🙂
Daca vrei alte prajiturele, uite AICI
Sau AICI
